Am incercat sa bustez un mit

Când eram mic, nu înțelegeam ideea de ținut sportivii într-un fel de cantonament înainte de concursuri. OK, pregătire fizică, team buidling, dar oricum te pregătești bine fizic dacă joci un sport de performanță.

La tenis, înainte de turnee tot timpul ni se spunea să nu “călcăm pe bec”. Nimeni nu înțelegea, eu cel puțin sigur nu.

Când am mai crescut și am dat de internet, misterul a fost clarificat.

Era specificat clar că relațiile conjugale chiar înainte de concurs afectau performanțele sportivilor.
Deci, ca un adevărat Challenge Accepted, cu mic și cu mai mare, am testat.

Ce pot să vă spun e că de atunci mi-am promis că nu voi mai încerca niciodată.

Așa că m-am lăsat de tenis.

Squash, un sport…

Epuizant.

Am fost cu Anca, Cristina, Richie, Dan și Adi la o prezentare a Clubului de Squash din Timișoara și a sportului în sine.
Eu nu știu dacă v-am zis, dar am mai jucat Squash. Ultima oară am rezistat 18 minute de joc continuu după care eram să îmi scuip plămânii.

Ce trebuie să știți de Squash în afară de regulile le-a scris Dan aici:
-neapărat încălțăminte de sală. Dacă vrei să fii competitiv, nu merge cu compromisuri. Adi a dat cu capul de zid fără nici o problemă.
-bei apă când faci pauze neapărat dacă vrei să reziști la mai multe sesiuni de joc.
-clubul are ventilație super performantă, era excelentă atmosfera.

Ca și răspuns la provocarea lansată de club, adică cum squash-ul poate să ajute în activitatea unui manager de marketing: Pot să zic că e printre cele mai bune modalități de networking.

Față de tenis, unde îmi duceam partenerii de afaceri, aici pot foarte ușor să port discuții cu ei în timp ce mă joc. Și să îi bat…

Dacă vrea cineva să joace cu mine Squash, am câteva ore gratuite primite de la Club. Lăsați-mi un comment(ca și provocare) și în weekend-ul următor o comitem.


Vancouver 2010

Vancouver 2010

Hey, a inceput Olimpiada! În numai 2 zile am trecut prin cam toata emoțiile pe care le poate avea un spectator la câțiva mii de kilometri.
Am văzut deschiderea, am fost mulțumit, deși chinezii au fost cu o clasă peste. Am avut o perioadă de fascinație, în momentul in care comentatorul a spus că acoperișul arenei de 80.000 de locuri e susținut de ventilatoare, fiind din titan și sticlă. Păi și întrebarea mea, adică a românului a fost, păi și dacă se ia curentul măi băieți?

Puțin după am aflat de tragedia georgianului la sanie. Eu nu cred că sunt in stare să mă dau cu o sanie la 15km/h, dar la 100 de km la cât mergea el. Să se odihnească!

Și a venit stupoarea: In 2 zile de concurs s-au dat deja 15 medalii (de aici)

Bine bă, dar cum, eu am văzut calificările la sărituri, m-am dus la remy, și la 2 ore primesc telefon că a câștigat deja Hamann una dintre ele. Păi și crezi că mai are rost să mă uit daca vor fi 2 săptămâni maraton?

Respect pentru chinezi în privința asta. Olimpiadele ținute la ei au fost pur și simplu ”by the book” :)

In rest le țin pumnii celor 28 de români care participă