La gramada

Au trecut mai mult de 2 săptămâni de când nu am mai scris pe blog. Ceea ce înseamnă că nu am avut mult timp, asta e bine, rău e că am avut despre ce să scriu și am evitat.

Pe scurt:
-am fost la Plai 2010
-am fost și mă duc la Startupdays
-la sfârșitul lunii mă duc și la Social Media Summit.

Pe lung:
Am fost la Plai pentru prima oară. Tot auzisem de eveniment, devenise pentru mine un eveniment mistic, ascuns, inaccesibil care acum a s-a dezumflat puțin.
Da, a fost ok, e organizat bine, oamenii din spate sunt de lăudat pentru resursele care le găsesc an de an, dar totuși parcă lipsește inghesuiala aferentă invitaților și fenomenului. Eu cel puțin, am văzut foarte puțină lume la concerte și vineri și sâmbătă, mă așteptam să fie nebunie cu locurile în fața scenei pe băncuțe. Pălăria jos pentru Cristoph Pepe band, au fost fascinanți.
Probabil că lipsa entuziasmului la mine are legătura și cu faptul că nu mă mai regăsesc în evenimentele de genul astea. Doar am fost la Budapesta în vizită în timpul Sziget-ului și tot nu am mers.
Oricum, din nou Tomata face o treabă bună cu sinteza evenimentelor la care participă și vă invit să citiți acolo de Plai.

Am fost în vizită la Oradea după mult timp, asta zisă cu părere de rău că totuși sunt băștinaș. Am participat la pitching-ul Startupdays pentru local. Au început să renoveze cât de cât orașul, păcat că ploua că vroiam să trag niște poze. Sâmbătă e un nou pitching, de data asta la Timișoara. Mă duc și sper ca unele dintre idei să fie interesante și să aibă nevoie de mine.

M-am înscris și la SMS unde sper să mă întâlnesc cu niște omi interesanți. Curios că SMS există deja și în America, exact cu același nume. Doar că are și succes. În nume.

Îmi propusesem să scriu un articol despre oamenii care îi consideri prieteni și deși ești foarte entuziasmat despre anturajul tau, nu reușești să ii acorzi destulă încredere să facă x acțiune sau y. Dar nu, că nu pot să îl fac fără unele elemente foarte personale.

Și uite și Cristoph Pepe Band cu o melodie care a fost filmată chiar anul ăsta la Plai

Un proiect frumos

Eu de la sfârșitul lui decembrie anul trecut am inceput să cochetez cu blogul. Deși aveam pe blogspot din 2008 cont, împreună cu twitter și linkedin, nu mă simțeam atât de pregătit să le folosesc.

Am început foarte târziu să răsfoiesc bloguri și mai mult decât atât, îmi erau doar vreo 3 relevante: Ovi, Dan și Tița.

Din ianuarie am început să mai vin și eu la o adunare, la o cafea, să încep să cunosc ceva oameni din fenomen. Și mi-a plăcut. Așa am ajuns la prima ediție startupdays după doar 2 luni reale de prosteală cu blog-ul și intrat in comunitate.

A fost o experiență minunată. Am cunoscut oameni mișto, foarte talentați pe ceea ce fac și am învățat de la ei. Defapt, și eu i-am educat… cum să bea bere… multă și repede. Cu 7 oameni care îi cunoșteam poate doar așa din vedere, am ajuns să îl construim pe Berărescu, care luna viitoare se lansează oficial.

Acum vine o nouă ediție, ediție la care voi căuta un nou proiect căruia să ii dau plus valoare. Abia aștept.

Ca fapt divers, înscrierile se fac aici

Startup days

Mi-aș dori să fac sinteza în maximum 20 de cuvinte tot prin ceea ce am trecut in weekend-ul care tocmai s-a terminat. Dar nu pot, așa că voi face o variantă light, dar totuși cu puțin zahăr.

Începem cu plecarea de la stadion, unde, spre mirarea mea, ne-am strâns aproape 30 de oameni. Toată lumea cu poftă de viață, toată lumea odihnită parcă :D. Eu când am ajuns, echipa mea (Alex, Casandra, Tița, Radu, Dan și Bogdan) aveau deja cumpărate 3 baxuri de bere Ursus, plus încă una de Heineken din partea lui Radu, pentru ocazia floriilor. 96 de beri pur sânge. S-a mai cumpărat alcool pe lângă, dar am zis că rămân pe filmul proiectului. Am plecat sponsorizați de Porsche cu niște mașini foarte drăguțe.

Odată ajunși, am fost impresionați. Băi, arată foarte mișto, și e făcut cu suflet, nu neapărat pentru bani. Cred că asta face diferența de ”cozy” cand faci cu suflet. Ne-am pus direct pe terasa de la Tirol, și am stat să vină mâncarea, care apropo a fost bună. Am mai cerut pâine, normal, pentru că la ce coșuri mici aveau, ne simțeam ca pe vremea prohibiției. Asta a continuat 3 zile, 56 de ore ”Ne mai poți aduce niște pâine?” :))

Camerele foarte drăguțe, eu cu Andrei, Cristi, Radu și Bogdan am ales să ne băgăm în camera de 5, restul având câte 2 locuri. A fost bine, oricum toți ne culcam la ore grave, gen 4,5,6 așa că nu am avut treaba unii cu alții. Chiar am stat la povești noaptea :D.

Ce am văzut, și cred că e printre puținele evenimente care pot să se laude cu așa ceva, fără scandal, suferințe, dușmănii. Totuși 30 de persoane, unele foarte diferite de altele, cu mult alcool în ele, s-au descurcat de minune. Majoritatea!

La fiecare cuvânt care îl scriu îmi mai amintesc câte o fază sau uit pe alta, desigur foarte comică. Așa că vă povestesc proiectul.

E irelevant cum se numea înainte, sau ce vroia să facă. A devenit Berărescu, prietenul tău cu care sigur ai băut vreodată o bere. Berărescu știe foarte multe despre bere, foarte multe despre efectele ei și știe și distracție frate. Cele mai bune dovezi vor fi filmulețele, am ințeles că poate la începutul săptămânii viitoare Berărescu va fi online.
Berărescu își va strânge bani să bea din ideea aceasta ori prin aplicații mobile, ori prin brandurile de bere pe care le consumă. El știe ce vrea să facă!.

Așa că, ne-am hotărât să îl ajutăm pe Berărescu cu jocurile de societate cu bere. După 56 de ore, am avut gata aplicație, am avut 30 de pagini de how-to, fun&games, csr și help.

Primul a fost un test de anduranță gravă – 60 de pahare în 60 de minute câte 40 de ml. A fost cea mai grea probă din week-end dar în care am învățat, dacă râgâi, mai câștigi câteva minute. Rezultatele odată cu video-urile.

De al doilea proiect s-a indrăgostit Dan, Beer bong, care a fost făcut cu 2 ore înainte, cu resursele cabanei. Am ajuns la 9,10 secunde o bere(500ml) băută cu Bong-ul. A fost foarte distractiv, eu, Dan, Alex, Radu, Marian, Ovi, Ovidiu, Horia, Raka și sper că nu am uitat pe nimeni, au contribuit cu statistică la proiect.

Al 3-lea test a fost Shotgun. Ăsta e preferatul meu. Resurse minime, deranj și mizerie aproape inexistente. Mie mi se pare că defapt ăsta ar trebui sa fie stilul general de băut. Aici am fost mai puțini, dar probabil balonarea a fost un factor important (NOT :D)

Și nu, nu m-am îmbătat. Am fost vorbăret prima noapte, și a doua mai relaxat ca în viața de zi cu zi.

Concluzia ? Jos pălăria față de trupa mea, care au muncit foarte, foarte calitativ. Felicitări Bogdan, Tița și Radu pentru prezentare, #sestie.

Mi-am dat seama că filmările lui Ovi au sunet, și putem auzi 90% din dumele weekend-ului. Așa că da, felicitări Startupdays, felicitări echipelor lui Ovidiu și Adi, au devenit idei serioase față cele de la pitching.
Ceva poze am găsit aici
Filmările ”oficiale” sunt pe youtube, aici

Și Sfântul Iepurilă

De la Valiug